Ce trebuie să știe șoferii care ajung la INML pentru testul antidrog. ”NUROFENUL combinat cu alte medicamente poate să dea efecte psihoactive”

Exigențele cercetării moderne în medicina legală impun existența, cel puțin la nivelul Institutului Național de Medicină Legală (INML) „Mina Minovici”, a unui laborator în care să se realizeze, cu ajutorul unui computer tomograf, investigația medicală la cel mai înalt nivel de fiabilitate. Cu toate că, în urmă cu câțiva ani, exista un laborator de radiologie la INML care fusese creat pe vremea reputatului profesor Vladimir Beliș, fostul manager Cristian Curcă a luat, în timpul mandatului său, decizia surprinzătoare pentru tot personalul medicilor legiști și dăunătoare pentru beneficiarii serviciilor institutului, ca acesta să fie desființat.

La câteva zile de la preluarea funcției, noul director al INML, profesorul dr. Cristian Stan, a vorbit, într-un interviu la Gândul Exclusiv, despre importanța imagisticii în medicina legală clinică, dar și în diagnosticarea completă dinaintea autopsiei, precizând care este cifra la care se ridică o astfel de investiție. Actualul manager caută deja o sursă de finanțare pentru reînființarea unui astfel de laborator.

Viziunea noului manager este cu totul alta nu numai în privința repunerii în schema organizatorică a unui astfel de laborator, cât și în ce privește modul în care trebuie așezate lucrurile pentru a nu mai exista controverse de ordin juridic în domeniul malpraxisului și al testării drogurilor.

“Problema imagisticii în domeniul medicinei legale, atât clinică, cât și medicina legală necropsică – vorbim de autopsii de cadavre – este o problemă foarte complicată și am să vă spun de ce. Noi am avut aici, în institut, două aparate de radiologie, unu pentru persoanele care erau expertizate clinic, deci pentru persoane în viață, și unul pentru decedați, există o gamă largă de cazuri care necesită. De persoanele în viață, nu mai discutăm, că este evident că este necesară o investigație radiologică pentru verificarea realității unor leziuni traumatice osoase, pentru multe situații, deci acolo este evident că este util.

La cadavre, apar două probleme. Pe de o parte, este radiologia tanatologică, să spunem tanato-radiologia, cum se numea, și pe de altă parte, unele țări au și computer tomograf pentru leziuni traumatice, care practic nu pot fi altfel diagnosticate complet decât prin injectare de substanță de contrast înainte de autopsie, pentru că în momentul deschiderii cadavrului, practic pierzi elemente de probațiune științifică.

Din păcate, un computer tomograf și o pompă de injectare a substanței de contrast costă, numai aparatele, în jur de 500.000 de euro, plus spațiul amenajat, mai sunt alte costuri, trebuie să îndeplinească anumite criterii. Mi-aș dori să găsim o sursă de finanțare, un proiect de cercetare sau, mă rog, mai curând un proiect decât o sursă de finanțare de la Ministerul Sănătății, pentru că sunt foarte mulți bani. Fonduri europene, cam așa aș vedea eu cel mai bine, dacă s-ar putea.

Acum o să căutăm surse de finanțare și o să vedem unde putem găsi o cale pentru a face așa ceva. Însă, pentru a face un astfel de proiect, un computer tomograf pentru cadavre, pentru autopsii medico-legale, eu cred că mai devreme de trei-patru ani de zile nu se poate finaliza”, a spus noul director al INML, Cristian Stan, doctor în științe medicale, membru al Comisiei de Bioetică din cadrul Ministerului Sănătății și expert pentru Tribunalul Penal Internațional.

Vorbind despre aceste dotări care trebuie realizate la nivelul INML, Cristian Stan a explicat importanța achiziționării acestui computer tomograf.

„Este una din priorități aceast computer tomograf, operator de imagistică, pentru că ne-ar oferi o deschidere științifică fantastică, în primul rând pe plan mondial. Și, în același timp, ar fi o metodă de probațiune pentru malpraxis medical – mă refer la pacienți decedați – și pentru agresiuni, pentru omor, că astea sunt cele două mari categorii de cazuri dificile pentru noi. O metodă excepțională, nu la toate cazurile, dar există un procent destul de mare de cazuri care ar avea nevoie de o astfel de investigație. Computer tomograf au doar vreo câteva țări, vorbind realist”, a precizat directorul INML.

Despre rezultatul la Drug Test: “E incorect spus că este fals pozitiv”

România se confruntă, la ora actuală, cu o creștere a numărului dependenților de droguri, cazurile de accidente rutiere sau alte infracțiuni ce țin de integritatea vieții săvârșite de persoane care consumă substanțe stupefiante situându-se pe o curbă ascendentă. În ultimul timp, au apărut o serie de controverse de natură juridică, mare parte dintre acestea clamând modificări legislative si măsuri care să coreleze activitatea instituțiilor din sistemul judiciar cu cea a testării determinante realizate la INML.

Întrebat despre aceste diferențe care apar între rezultatele de la Drug Testul poliției și rezultatul testării medico-legale, Cristian Stan, medic legist cu 30 de ani de experiență în domeniu, a opinat că “este foarte bine că aceste drug teste sunt atât de sensibile, pentru că ele practic semnalează orice, o cantitate infimă de substanță potențial psihoactivă sau prezentă în sângele persoanei respective”.

Eu, personal, nu văd nimic nepotrivit ca persoana respectivă să fie după aceea (n.red. – după efectuarea testului antidrog de către polițiști) invitată pentru a i se preleva probe de sânge și urină și pentru a se stabili acel rezultat, care, aș vrea să fac încă o precizare, nu este fals pozitiv. Este incorect spus că este fals pozitiv. Este un rezultat extrem de sensibil, dar el detectează inclusiv anumite secvențe chimice din componența unor produși care sunt permiși de lege, în sensul ăsta.

Deci este un aparat sensibil. Vă dau un exemplu: Drug Testele utilizate în Statele Unite sau în Canada, da, sesizează până la 2 ng de tetrahidrocanabinol (n.red.- substanța activă principală din canabis, întâlnită în drogurile vegetale hașiș și marijuana) (…) Unul din criteriile de penalizare este exact limita de detecție a aparatului.

Adică ei spun așa: dacă aparatul nu detectează 2 ng, dacă e sub 2 ng, nu mă interesează! Este echivalentul, din punct de vedere situațional, al celor care spun că au luat un nurofen sau au mâncat covrigi cu mac, sau au făcut ceva uzual și de ce a ieșit pozitiv Drug Testul. De fapt, vorbim de acea limită de detecție. Noi trebuie să ne raportăm la limita minimă de concentrație, sub care nu mai este practic imputabilă prezența substanței respective”, a explicat directorul Institutului Național de Medicină Legală.

Cum și-au adaptat legislația alte țări pentru penalizarea șoferilor consumatori de droguri

Una dintre problemele mari cu care se confruntă Institutul de Medicină Legală și autoritățile judiciare în acest lanț al depistării drogurilor la șoferii considerați, după un prim test, ca fiind consumatori de substanțe psihoactive, care sunt prinși în așteptarea unui rezultat ce îi poate încadra la sancțiunea contravențională sau, mai grav, la cea penală, este cea a lipsei multor reactivi specifici identificării unor substanțe în laboratorul de toxicologie al INML.

Spre exemplu, etnobotanicele nu se pot evidenția prin testele care se fac și chiar dacă au ajuns persoane suspecte, pentru testare, la IML, n-au fost depistate pentru că nu s-a putut. Ce se întâmplă cu aceste cazuri? Cum au adaptat alte țări legislația internă la cazuistica din teren în privința consumatorului de substanțe psihoactive?

“Sunt trei categorii mari de situații. Prima categorie este a celor care au consumat droguri clasice sau substanțe medicamentoase clasice cu efect psihoactiv clasic, aflate pe lipsa de substanțe interzise. Și aici vorbim de dozarea acestor substanțe în sângele persoanelor respective și ajungem la următoarea situație: concentrația respectivă în sânge – să spunem de heroină, a consumat heroină sau canabis, sau un alt drog clasic – este sub limita de detecție a aparatului sau este la un nivel care este considerat ca aparținând unui consum anterior mai vechi de două săptămâni sau trei săptămâni.

Deci, dacă a fost consum unic, este evident că starea persoanei respective – fizică, neuromusculară și reflexele – nu este afectată. Da, a fost un consum unic, care este mai vechi, dar care a rămas până la o lună sau depinde de tipul de drog și de gramaj. Deci ne aflăm sub limita de detecție a aparatului, ne aflăm între limita de detecție a aparatului și o anumită concentrație limită care ar putea, să spunem, să fie justificată de un consum mult mai vechi și la o concentrație – cum e la alcoolemie, peste 0,80 grame la mie (n.red.- încadrată ca infracțiune în Codul penal), – care atestă în mod absolut indubitabil un consum foarte recent.

Țările care au probleme mai demult decât noi cu consumatorii de droguri – cum sunt Statele Unite, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Franța, Germania, Marea Britanie -, aproape toate au inclus în ultimii doi-trei ani de zile niște limite de concentrație care fac diferența dintre contravenție și infracțiune. Exact cum e la alcoolemie, 0,80 grame la mie. De ce au făcut acest lucru? Pentru că și-au modulat sistemul judiciar, sistemul de pedepsire a acestor persoane care conduc.

Vorbim acum de categoria cazurilor care sunt depistate sub influență, dar n-au făcut un accident, nu au avut vătămări corporale, n-au avut victime, e un control de rutină. E o altă logică judiciară pentru cei care au omorât oameni sau au produs daune importante, aici vorbim de controale. Ei au următoarea logică: cine este prins prima dată sub această limită standard, primește o amendă și o sancțiune undeva la limita între contravenție și infracțiune, dar mai mult spre contravenție. Cine este prins a doua oară tot sub limita asta standard, deja este la infracțiune, pentru că este clar că el face în mod repetat acest lucru. Cine este prins că a consumat și alcool, și drog, indiferent de concentrație, arată clar că a a ignorat în mod conștient legea și este de asemenea o infracțiune, indiferent de concentrație. Deci faptul că a consumat și alcool, și droguri este ca și cum ar fi avut o concentrație peste limita aceea standard sau cum vreți să o denumim, că sunt multe denumiri. Orice asociere alcool plus substanță psihoactivă, că e medicament sau că-i drog, e considerată infracțiune”, a explicat directorul INML, în interviul de la Gândul Exclusiv.

Cât de importantă este doza din medicamentele care dau rezultate fals pozitive și cum poate influența testarea la substanțe psihoactive

• Codamin, Nurofen Plus, Advil sau Parasinus se află pe lista medicamentelor care dau rezultate fals pozitive la testele rapide ale polițiștilor de la rutieră.
• Toate medicamentele contraindicate șoferilor sunt inscripționate pe cutie cu un triunghi echilateral, cu vârful în sus, de culoare albă, cu laturile de culoare roșie şi cu lungimea de 10 mm şi grosimea de 1,5 mm, având în centru un semn de exclamare de culoare neagră, triunghi încadrat într-un pătrat de culoare albă, cu latura de 15 mm.
• Simpla codeină ca substanță activă în unele medicamente pentru răceală și gripă poate da un rezultat fals pozitiv pentru consumul de amfetamine.

În cadrul interviului de la Gândul Exclusiv, noul director al INML a adus informații suplimetare legate de acest subiect.

Nurofenul în combinație cu alte medicamente poate să dea rezultate la analizele toxicologice ca și cum ar avea efecte psihoactive. Trebuie o asociere medicamentoasă ca să iasă că ar fi sub influență. Și legea prevede treaba asta.

Dacă este un medicament unic din categoria medicamentelor aflate pe lista oficială a substanțelor cu efect psihoactiv, vorbim de două situații:

• fie are o concentrație terapeutică și persoana respectivă are rețetă de la medicul specialist că a urmat tratamentul,
• fie are o concentrație mult mai mare, și-a depășit cu mult doza terapeutică și, practic, intră în categoria celor care au condus sub influența substanțelor psihoactive, deci dacă are efect concentrația lui; doza terapeutică niciodată nu este la nivelul dozei cu efecte psihoactive, care contraindică condusul auto.

Există o anumite categorii de boli care nu permit condusul auto. Deci există capacitatea de conducere auto care este anulată datorită unor boli cronice, anumite tipuri de psihoze care se află sub tratament, etilismul cronic”, a detaliat Cristian Stan..

Pericolul supradozei terapeutice

Ce se întâmplă, însă, cu persoanele care au astfel de psihoze, dar nu au fost niciodată diagnosticate și nu se află sub tratament, cu rețetă de la medicul curant? Managerul INML a spus că aceste situații intră ”sub acțiunea examenului clinic medical”.

„Rolul examenului clinic medical pentru stabilirea pre-stării de influență a drogurilor sau alcoolului – un examen al funcțiilor neuromotorii, în principal – este să stabilească dacă acea persoană are modificări majore în ceea ce privește reflexele, reactivitatea neuromusculară, atenția, vederea, echilibrul. Practic, acea categorie poate fi inclusiv la cei care au o concentrație sub nivelul acela maxim, dar care reacționează foarte prost la substanță, oricât ar fi de mică doză. Și aceea e o altă categorie de cazuri.

Trebuie o asociere medicamentoasă ca să iasă (n.red. – la testul antidrog) și legea prevede treaba asta. Deci, dacă este un medicament unic din categoria medicamentelor aflate pe lista oficială a substanțelor cu efect psihoactiv, vorbim de două situații: fie are o concentrație terapeutică și persoana respectivă are și rețetă pe de la medicul specialist că a urmat tratamentul, fie are o concentrație mult mai mare, și-a depășit cu mult doza terapeutică și practic intră în categoria celor care au condus sub influența substanțelor psihoactive”, a mai spus directorul INML.

„Legislația specială s-a modificat și ne-a înmiit activitatea”

Deși a trecut doar o săptămână de când a preluat funcția de manager al INML, Cristian Stan cunoaște toate neajunsurile cu care se confruntă institutul și speră că va reuși să îl redimensioneze. Acesta recunoaște că, cel puțin în aprovizionarea cu reactivi pentru laboratoare, există un decalaj între solicitări și timpii neacoperiți, din cauza lipsei acestora în anumite perioade, aceasta fiind cauza necorelării în procesarea analizelor la institut.

“Schema este aproape completă, dar, din nefericire, avem nevoie de multe posturi, mai ales în zona tehnică, tehnico-administrativă. Mai avem nevoie de o redimensionare, să spun așa, a laboratoarelor de toxicologie, pentru că acolo a apărut următoarea problemă.

Noi am plecat dintr-o perioadă de timp când a fost construit institutul și alte institute, anii ’90, în care apărea extrem de rar situația consumului de droguri la o persoană, la un cetățean român. Am evoluat practic, progresiv, cu creșterea de la an la an a numărului de cazuri și am ajuns acum în situația în care inclusiv legislația specială s-a modificat și ne-a înmiit activitatea față de cea de acum 30 de ani.

Laboratoarele au încercat să se adapteze din punct de vedere al aparatelor, al schemei de personal, al reactivilor, al aprovizionării lor, dar mai există un delay, să spun așa, până când vom reuși să fim corelați perfect cu nevoia de procesare. În plus, nevoia noastră de procesare depinde în mod fundamental de numărul de cazuri care ne sunt transmise”, a precizat Cristian Stan.

Despre liberalizarea consumului de canabis în scop terapeutic, medicinal: „Va crea foarte multe pârghii de scăpare la consumatorii care conduc”

O altă problemă legată de domeniul consumului de droguri care a dat naștere multor dispute în spațiul public este cea a legalizării canabinoidelor în scop medicinal. În România, există deja consumatori de produse de acest gen, cum ar fi uleiul CBD, care și-a extins popularitatea printre pasionații produselor de fumat, datorită proprietăților sale antiinflamatorii, antioxidante si analgezice.

Până acum, studiile au relevat diferențele structurale dintre CBD și THC, deși ambele se numără printre principalele canabinoide prezente în componența plantei de cânepă. Pentru a exista certitudinea că produsele cu CBD derivat din cânepă nu implică efecte psihoactive, se impune ca pragul de THC să fie de cel mult 0,2%.

CBD si THC se află sub incidența unui set diferit de reguli și aplicații. THC rămâne un subiect de restricții legale, pe când CBD este considerat mai sigur și accesibil. Legislatia variază la nivel global și este condiționată de nivelul de THC, forma produsului și scopul administrării acestuia.

Liberalizarea pe scară largă a consumului de canabinoide sub eticheta scopului terapeutic, medicinal, ar putea duce la apariția unor situații neplăcute, afirmă noul director al INML, în interviul de la Gândul Exclusiv.

“Tendința pe plan mondial este să se dea voie din ce în ce mai mult la consumul de canabis în scop medicinal. Acum, și în Statele Unite sunt state în care sunt permise, state în care nu-s permise. Depinde foarte mult de cum vor evolua, după părerea mea, realitățile sociale în primul rând și cred că este prematur să facem acum o predicție. Nu fug de a da un răspuns tranșant, dar pur și simplu cred că ne aflăm într-o etapă în care trebuie să ne lămurim noi cum stăm ca țară, ca societate și ce ne dorim.

Cred că liberalizarea va crea foarte multe pârghii de scăpare pentru consumatorii de canabis care conduc. Pentru că va apărea următoarea situație, care este prezentă și în Australia, și în Statele Unite, și în toate țările care au legalizat consumul de canabis medicinal: vor invoca din ce în ce mai mulți conducători auto faptul că au consumat medicinal și o să apară tot felul de situații în care se pune problema dacă concentrația respectivă este conform dozei prescrise de medic sau nu, dacă el nu a început să consume de pe piața neagră, pentru că e mult mai ieftin canabisul pe piața neagră decât canabisul din farmacii sau din magazin. (…)

Revenim la problema care se află, de fapt în dezbatere. În luna noiembrie – cred că pe 16 noiembrie – este un termen în care Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să se pronunțe. Nu știu dacă va mai amâna sau nu, poate va da o nouă amânare, că este al doilea termen ăsta în care trebuie să se pronunțe dacă pot exista limite de concentrație a drogului în sânge ca reper sau nu, existând în același timp o decizie a Curții Constituționale anterioară – cred că din 2017, dacă nu mă înșel – care spune că orice evidențiere a prezenței unui drog în sânge este automat echivalentă cu starea de influență care e prevăzută de Codul penal. Și atunci eu zic să așteptăm decizia aceasta care ne va lumina și care va avea consecințe inclusiv în domeniul toxicologiei medico-legale, din punctul de vedere al încadrării acestor cazuri”, a mai spus directorul Institutului Național de Medicină Legală, Cristian Stan.

CITEȘTE ȘI:

Directorul INML face “autopsia” cazului PANTELIMON: „Legistul nu poate stabili întotdeauna o cauzalitate între un tratament și producerea decesului”

Șefa Laboratorului de Genetică din INML dezvăluie gravele probleme din spatele ușilor închise ale Institutului. „Un impas major”

Scandal la INML! Legistul care l-a autopsiat pe Ceaușescu a fost demis: „Nu comentez. Este un proces în instanță”